15 milioane de euro pentru curățarea lacurilor și canalelor din Murighiol

Z Stefan

Murighiol: 15 milioane de euro pentru decolmatarea lacurilor și canalelor din Deltă

O problemă tot mai vizibilă în Delta Dunării a fost dezbătută la Murighiol: scăderea nivelului apei, colmatarea canalelor și pierderea legăturii unor lacuri cu sistemul hidrografic. Marți, 15 septembrie, autorități locale, specialiști ai ADI ITI Delta Dunării, cercetători și reprezentanți ai ONG-urilor au analizat soluții pentru refacerea circulației apei și pregătirea unor investiții majore în zonă.

Miza financiară estimată se ridică la 10–15 milioane de euro, însă banii nu sunt încă aprobați. Deocamdată se caută soluția tehnică, se centralizează studiile și se stabilesc intervențiile care pot fi realizate fără a afecta echilibrul natural al Deltei.

Cele 15 milioane apar deja în strategia Deltei

Suma discutată nu este una lipsită de fundament. În Planul de acțiune al Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă a Deltei sunt prevăzute două direcții importante: aproximativ 10 milioane de euro pentru lucrări împotriva colmatării și încă 5 milioane de euro pentru decolmatarea lacurilor, menținerea căilor de acces și protejarea malurilor.

Problema este cunoscută și din teren. În această vară, operatorii din turism au cerut intervenții urgente pe canalul Uzlina, unde nivelul scăzut al apei a îngreunat circulația ambarcațiunilor spre interiorul Deltei. Primăriile Murighiol și Crișan au solicitat, la rândul lor, decolmatarea unor canale afectate de scăderea nivelului Dunării.

Nu este vorba doar despre ambarcațiuni care ating fundul canalului. Circulația slabă a apei favorizează stagnarea, acumularea de materie organică și degradarea habitatelor.

Bruxelles-ul aduce experți, nu vine cu sacul de bani

Atelierul de la Murighiol este sprijinit prin C4T Groundwork, un instrument al Comisiei Europene care oferă asistență tehnică autorităților pentru pregătirea proiectelor. Experții europeni pot ajuta la stabilirea soluțiilor, la verificarea fezabilității și la identificarea surselor de finanțare.

C4T nu înseamnă însă că Murighiol primește automat 10 sau 15 milioane de euro. În perioada următoare vor fi analizate studii topografice, hărți, date istorice și informații despre lucrările realizate în zonă. ARBDD, INCDDD și alte instituții de profil ar urma să furnizeze documentația necesară, înaintea unei vizite în teren a experților europeni.

Nu doar o dragă trimisă să scoată mâlul

Ideea discutată este mai amplă decât o simplă decolmatare. Specialiștii vor să vadă cum circulă apa în întregul sistem de lacuri și canale, ce se întâmplă la niveluri mici ale Dunării și unde pot fi făcute lucrări fără ca rezolvarea unei probleme să creeze alta.

În paralel sunt analizate și investiții mai mici, compatibile cu statutul de zonă protejată: pontoane, puncte de acces, observatoare, trasee pentru caiac, birdwatching sau pescuit recreativ.

Comisia Europeană cere și implicarea comunității. Pescarii, operatorii din turism, proprietarii de terenuri și ceilalți localnici trebuie să spună unde sunt problemele și ce soluții consideră utile.

Murighiol are, așadar, pe hârtie proiecte de până la 15 milioane de euro și acces la expertiză europeană. De aici începe partea grea: alegerea soluției, pregătirea proiectelor și găsirea finanțării. Abia atunci se va vedea dacă milioanele din strategie ajung și în apă, nu doar în documente.

Share This Article