Cotele apelor Dunării la Tulcea: 24 cm azi, doar 12 cm prognoza peste cinci zile
Dunărea a înregistrat o ușoară creștere a cotei marți dimineață la Tulcea și Isaccea, cu toate acestea, acest aspect nu schimbă direcția generală a tendinței hidrologice. Prognoza pentru următoarele cinci zile sugerează o nouă scădere accentuată. În acest moment, debitul fluviului la intrarea în România este extrem de redus, iar efectele insuficienței de apă devin tot mai vizibile în Delta Dunării.
Conform datelor transmise de Administrația Fluvială a Dunării de Jos pe 4 august, cota Dunării la Tulcea a ajuns la 24 de centimetri, înregistrând o creștere de trei centimetri comparativ cu ziua precedentă. La Isaccea, cota a atins 27 de centimetri, iar la Sulina, aceasta s-a menținut la 62 de centimetri, cu temperatura apei situată la 27,5 grade Celsius.
Totuși, această creștere a cotelor este temporară. Prognoza actualizată a Administrației Fluviale pentru Tulcea preconizează o scădere accentuată a cotelor: 20 cm, 18 cm, 16 cm, 14 cm și, în cele din urmă, 12 cm în următoarele cinci zile, în timp ce la Isaccea nivelul ar putea ajunge până la 13 centimetri.
Mai alarmant decât fluctuațiile zilnice ale cotelor este situația debitului general al fluviului. Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor a raportat pentru 3 august un debit de doar 1.500 metri cubi pe secundă la Baziaș, comparativ cu media multianuală de 3.900 mc/s pentru această perioadă. Astfel, Dunărea furnizează României mai puțin de 40% din cantitatea de apă normală așteptată pentru luna august.
Prognoza pentru perioada 3-10 august devine și mai severă, cu estimări de scădere progresivă a debitului până la 1.350 mc/s. Aceasta este o cifră care trebuie monitorizată îndeaproape, iar impactul său asupra Tulcei și Deltei Dunării este considerabil. Deși nivelul măsurat în Tulcea poate fluctua, debitul redus subliniază realitatea cantităților de apă care ajung efectiv în Deltă.
Cu o cotă de doar 24 de centimetri și cu o prognoză ce preconizează 12 centimetri, se menționează că pescuitul devine extrem de restricționat. Reglementările existente pentru Rezervația Biosferei Delta Dunării stipulează că utilizarea setcilor este interzisă atunci când cota Dunării scade sub 50 de centimetri. Această regulă a fost implementată pentru a proteja resursa piscicolă în perioadele de criză hidrică.
Pescarii se confruntă acum cu restricții severe, având în vedere că regimul scăzut al apei limitează drastic metodele de pescuit permise de legislație. În perioada normală, punctele de colectare a peștelui puteau primi câteva tone pe săptămână, dar acum, încadrându-se într-o limită de aproximativ 100 de kilograme, în unele cazuri, aceste locuri de colectare înregistrează o scădere dramatică a capturilor.
Aceasta constituie una dintre cele mai evidente consecințe economice ale nivelului scăzut al apei care nu afectează doar navigația, ci și peisajul ecologic al Deltei, intervenind în mod direct asupra unei ocupații tradiționale pentru comunitățile locale.
În plus, situația se complică și mai mult în interiorul Deltei, unde debitele scăzute ale Dunării contribuie la alimentarea insuficientă a lacurilor și canalelor secundare. Lacurile renumite pentru adâncimea lor, cum ar fi Uzlina și Fortuna, atestă o reducere drastică a nivelului apei.
Imaginea lacului Fortuna sporește dramatismul situației; în urmă cu aproximativ trei decenii, acest lac era traversat de hidrobuze cu turiști, iar astăzi porțiuni de uscat sunt suficient de expuse, permițând ca animalele, precum caii, la păscut, să devină o imagine familiară.
Problemele nu se limitează doar la secetă, ci se amplifică din cauza colmatațiilor acumulate de-a lungul anilor, care blochează circulația apei în numeroase canale și lacuri ale Deltei. Aceste disfuncții sunt acum mai evidente ca niciodată, având în vedere debitul excepțional de mic al Dunării.
De asemenea, se pune problema decantării pe termen lung, fiind evident că dimensiunea intervențiilor necesare pentru restabilirea adâncimilor și a conexiunilor hidrologice anterioare este considerabilă. Această misiune, estimează specialiștii, ar necesita utilizarea simultană a echipamentelor disponibile în Delta Dunării și posibil chiar aducerea de utilaje din județele învecinate.
Intervențiile punctuale nu vor fi suficiente; este esențial să ne ocupăm de un sistem hidrografic complex, afectat de ani de zile de colmatare, un fapt pe care nivelul scăzut al apei îl scoate acum în evidență.
