Cercetătorii americani au creat o culoare pe care ochiul uman nu o vede în natură
O echipă de specialiști de la Universitatea California din Berkeley a realizat un experiment surprinzător, având ca rezultat o culoare percepută de către oameni într-un mod inaccesibil în condiții naturale. Această nuanță, denumită „olo”, a fost inițial identificată de doar cinci participanți, iar ulterior, numărul celor care au experimentat-o a crescut la șapte, conform informațiilor oferite de publicația Adevărul.
„Olo” nu corespunde unei culori natural existente și nu poate fi reprodusă utilizând ecrane sau vopsele convenționale. Experiența a fost generată cu ajutorul unui sistem laser sofisticat, care stimulează selectiv celulele din retină, permițând astfel apariția unei senzații vizuale unice.
Cum funcționează vederea culorilor?
Vederea culorilor umane se bazează pe trei tipuri de celule conice din retină, fiecare având sensibilități diferite la lungimi de undă distincte ale luminii: L, M și S. Aceste celule sunt responsabile pentru transmiterea informațiilor către creier, care le transformă în imagini vizuale. Totuși, sensibilitatea acestor celule se suprapune, ceea ce complică percepția unor nuanțe specifice.
În special, conurile M, care sunt responsabile pentru percepția lungimilor de undă medii, nu pot fi stimulate fără activarea și celorlalte tipuri de conuri, L și S. Acesta a fost punctul de plecare al cercetătorului Ren Ng, care s-a alăturat expertului în știința vederii, Austin Roorda, pentru a dezvolta o soluție ce le permite cercetătorilor să activeze exclusiv conurile M.
Sistemul Oz și rezultatele experimentului
Colaborarea dintre Ng și Roorda a dus la crearea sistemului Oz, capabil să urmărească în permanență poziția ochiului și să direcționeze fasciculul laser exact către celulele selectate. În experiment, acest sistem a reușit să activeze mii de conuri M, lăsând celelalte tipuri inactive, rezultând astfel experiența vizuală denumită „olo”. Participanții au descris această nuanță ca fiind un verde-albăstrui extrem de saturat, similar cu verdele unui păun, subliniind că este mult mai intens comparativ cu nuanțele naturale.
Un aspect notabil al experimentului a fost observația că atunci când a fost introdusă o eroare în direcționarea fasciculului, participanții au perceput o nuanță obisnuită de verde, indicând că senzația nu provenea doar de la o intensitate mare a luminii verzi, ci de la stimularea precisă a conurilor M.
Implicarea cercetării în tratamentele pentru deficiențele de vedere
Experimentul nu este doar o realizare științifică interesantă, ci și o bază pentru viitoare cercetări. Cercetătorii intenționează să utilizeze sistemul Oz pentru a aprofunda înțelegerea bolilor retinei și a deficiențelor de vedere a culorilor. Această tehnologie ar putea ajuta la simularea pierderii celulelor conice în rândul persoanelor sănătoase, îmbunătățind astfel analiza impactului asupra vederii cauzat de dispariția treptată a acestor celule.
De asemenea, cercetarea ar putea conduce la dezvoltarea unor tratamente noi, cum ar fi terapiile genetice și cele bazate pe celule stem. Un alt obiectiv al echipei de cercetare este de a explora dacă tehnologia poate modifica temporar percepția vizuală a persoanelor cu deficiențe de vedere a culorilor, sau poate permite celor cu vedere tricromatică să trăiască experiențe perceptive apropiate de vederea tetracromatică.
