Guvernul, avertizat că noile majorări de taxe ar putea afecta puternic economia
România trebuie să continue ajustarea fiscală pentru a reduce deficitul bugetar la 3% din PIB până în 2031, însă spațiul pentru noi majorări de taxe este tot mai restrâns, avertizează Ruxandra Târlescu, partener coordonator Taxe în cadrul PwC România.
Analiza subliniază nevoia de echilibru între consolidarea fiscală și menținerea creșterii economice, în condițiile în care fiscalitatea crescută din ultimul an a pus presiune pe firme și populație, iar economia are o creștere estimată la doar 0,7% în 2026.
Corecția fiscală rapidă și efectele ei
România înregistra, acum doi ani, cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB, iar corecția s-a realizat rapid, în principal prin majorări de taxe. Cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21%, cotele reduse au fost unificate la 11%, impozitul pe dividende a urcat de la 10% la 16%, iar impozitele locale pe proprietate au fost majorate.
În primul an după majorarea TVA, între august 2025 și iulie 2026, încasările din TVA au crescut cu 22,2% față de perioada anterioară, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Deficitul a început să scadă, ajungând la 2,89% din PIB în primele opt luni din 2026, față de 4,51% în aceeași perioadă din 2025.
Totuși, măsurile au avut și efecte negative. Inflația a rămas aproape de 10% după majorarea TVA, cu un vârf de 10,85% în mai, scăzând abia în august la 6,17%, pentru ca în septembrie să urce din nou la 6,61%, potrivit INS.
Vânzările din comerț au scăzut timp de un an după majorarea TVA, România fiind singura țară din regiune cu o astfel de evoluție, conform Eurostat. Comerțul cu amănuntul a revenit pe creștere abia în august 2026, cu 2,3% față de iulie și cu 0,1% față de aceeași lună a anului trecut, însă pe primele opt luni volumul cifrei de afaceri a rămas în scădere cu 5,1% față de 2025.
Trei măsuri propuse în locul noilor taxe
Ruxandra Târlescu afirmă că întrebarea nu mai este cât de mult pot crește taxele, ci cum se poate găsi echilibrul între reducerea deficitului și menținerea unei economii puternice. Ea propune trei măsuri esențiale.
Prima măsură este îmbunătățirea colectării. România nu a colectat o treime din TVA-ul datorat în 2023, cel mai mare deficit de conformare din Uniunea Europeană, potrivit Comisiei Europene. Pierderea a fost de 45,5 miliarde lei într-un singur an, mai mult decât a adus majorarea cotei de TVA. Instrumente precum facturarea electronică, raportarea SAF-T, sistemul e-Transport și declarația de TVA precompletată pot crește veniturile bugetare dacă sunt folosite eficient de ANAF.
A doua măsură este reforma cheltuielilor publice, fără a sacrifica investițiile productive în infrastructură, energie, educație și digitalizare.
A treia măsură vizează predictibilitatea fiscală. Companiile pot suporta o fiscalitate mai mare dacă regulile nu se schimbă frecvent. Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, anunțată pentru 2027, și menținerea principiului cotei unice sunt pași importanți în această direcție.
Perspectiva negativă a agențiilor de rating
Cele trei mari agenții de rating — Fitch, Moody’s și S&P — au păstrat România în categoria recomandată investițiilor, dar cu perspectivă negativă, ceea ce indică necesitatea continuării eforturilor de consolidare fiscală.
În octombrie 2026 au apărut și informații despre posibilitatea creșterii taxelor în 2027, în funcție de evoluția cifrelor fiscal-bugetare.
