Călin Georgescu rămâne în arest preventiv. Curtea de Apel București a admis contestația DIICOT
Călin Georgescu rămâne în arest preventiv, după ce Curtea de Apel București a admis vineri, 23 octombrie 2026, contestația formulată de procurorii DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București de înlocuire a măsurii cu arestul la domiciliu.
Fostul candidat la alegerile prezidențiale va continua să fie deținut în Arestul Central al Poliției Capitalei, unde se află din 29 septembrie 2026, în dosarul în care este acuzat că ar fi participat la o fraudă de aproximativ 1,1 milioane de euro.
Decizia, luată de un complet de divergență
Hotărârea Curții de Apel București desființează decizia din 13 octombrie 2026 a Tribunalului București, prin care fusese dispusă înlocuirea arestării preventive cu arest la domiciliu.
Decizia a fost luată de un complet de divergență, după ce judecătorii Cristian Dumitru și Daniela Maria Manolache au exprimat opinii diferite asupra contestației DIICOT. A fost cooptat un al treilea magistrat, iar soluția a fost pronunțată cu majoritate de voturi.
Este a doua oară când situația juridică a lui Călin Georgescu este tranșată de un complet de divergență.
Etapele anterioare ale dosarului
Pe 29 septembrie 2026, Curtea de Apel București dispusese arestarea preventivă a lui Georgescu, după ce Tribunalul București respinsese inițial solicitarea procurorilor și ordonase control judiciar.
Ulterior, pe 13 octombrie 2026, judecătorul Vlad Andriescu de la Tribunalul București a admis cererea lui Georgescu de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu, motivând lipsa antecedentelor penale, existența unui domiciliu stabil și respectarea obligațiilor impuse anterior prin controlul judiciar. Procurorii DIICOT au contestat această hotărâre, susținând necesitatea menținerii arestării preventive.
Acuzațiile din dosar
Călin Georgescu este cercetat într-un dosar DIICOT privind o presupusă fraudă de aproximativ 1,1 milioane de euro.
Ancheta arată că omul de afaceri Răzvan Leu ar fi fost convins să vireze bani ca garanție pentru obținerea unei linii de credit necesare unor tranzacții cu metale prețioase. În dosar apare și numele omului de afaceri Ionel Rusen, despre care anchetatorii susțin că ar fi avut un rol în operațiunile cercetate.
Creditul promis nu ar fi fost acordat, iar banii nu ar fi fost restituiți.
