Peste 27.000 de pensionari militari ar urma să primească înapoi banii reținuți prin impozitul progresiv
Un proiect de lege inițiat de Radu Miruță, deputat USR și fost ministru al Apărării Naționale, prevede restituirea din oficiu a sumelor reținute din pensiile militare prin impozitul progresiv, măsură declarată neconstituțională de Curtea Constituțională. De această restituire ar urma să beneficieze peste 27.000 de pensionari militari.
Inițiativa reglementează modul în care vor fi returnate, eșalonat, din bugetul de stat, sumele reprezentând impozitul progresiv pe pensiile de serviciu și pensiile militare, reținut în baza unor prevederi declarate neconstituționale. Este vorba despre Decizia CCR nr. 724/2024, în urma căreia au fost eliminate din Codul fiscal prevederile neconstituționale introduse prin Legea 282/2023, fără ca instanța constituțională să dispună însă restituirea din oficiu a sumelor reținute suplimentar peste cota standard de 10%.
Restituire în trei tranșe anuale
Conform proiectului, sumele reținute cu titlul de impozit progresiv în perioada 1 ianuarie 2024 – 30 ianuarie 2025 ar urma să fie restituite în tranșe anuale: 10% în luna decembrie 2026, 40% în luna martie 2027 și 50% în luna martie 2028.
Din evidențele Casei de pensii sectoriale din cadrul Ministerului Apărării Naționale, 27.087 de pensionari militari și-au văzut drepturile de pensie afectate prin aplicarea impozitului progresiv.
Mii de procese, decizii favorabile și cheltuieli pentru stat
Până în prezent, aproape 3.000 de pensionari militari au dat statul în judecată, iar peste 2.100 dintre aceștia au deja o decizie favorabilă de la instanță. Statul are de plată 8,4 milioane de lei, dintre care doar cheltuielile de judecată reprezintă 800.000 de lei.
Inițiatorul proiectului susține că restituirea banilor presupunea modificarea legii, ceea ce nu putea fi realizat în perioada în care a exercitat funcția de ministru interimar, motiv pentru care a depus inițiativa în calitate de deputat. El afirmă că este vorba despre o nedreptate față de oameni care trebuie corectată și că, pe lângă obligația de a repara ceea ce a greșit, statul român nu ar mai plăti astfel nici cheltuieli de judecată și penalități.
