Ministerul Justiției analizează două variante pentru răspunderea penală a copiilor sub 14 ani
Ministerul Justiției analizează modificarea regulilor privind răspunderea penală a minorilor, a anunțat ministrul Radu Marinescu luni, 2 noiembrie, la „Interviurile Adevărul”. Sunt luate în calcul două variante: reducerea vârstei minime de la 14 ani sau atragerea răspunderii pentru un copil mai mic, dacă o expertiză arată că a avut discernământ.
„S-a constatat că există tot mai multe fapte săvârșite de către minori care nu răspund penal, pentru că, în momentul de față, legea penală stabilește că până la 14 ani nu se răspunde și apoi răspunderea începe să se organizeze sub rezerva unei verificări a discernământului până la 16 ani și apoi mai departe”, a declarat ministrul.
Cele două opțiuni luate în calcul
Radu Marinescu a explicat că una dintre opțiuni ar fi coborârea pragului de 14 ani, în timp ce cealaltă ar permite evaluarea individuală a discernământului copiilor mai mici. „O traiectorie de analiză este în ce măsură ar fi justificat să scădem această vârstă de răspundere penală. Adică cumva să o scădem de la 14 ani la un prag inferior sau până la 14 ani să se răspundă, dar sub condiția unei certificări existenței discernământului prin instrumente științifice, printr-o expertiză”, a spus el.
Deocamdată nu există un proiect de lege, iar ministrul nu a indicat care ar putea fi noul prag. Pentru copiii de vârste mici, el a precizat că prioritatea ar trebui să fie educația și supravegherea, nu privarea de libertate. Eventualele măsuri ar trebui să țină cont de vârsta copilului, gravitatea faptei, capacitatea de înțelegere și șansele de reintegrare.
Orice modificare ar urma să fie precedată de consultări cu mediul academic, societatea civilă, psihologi și practicieni ai dreptului. „Eu cred că trebuie să facem orice fel de modificare pe o bază foarte atentă de evaluare, cu o consultare serioasă a mediului academic, a societății civile, a specialiștilor, pentru că aici vorbim de psihologi, aici vorbim de practicienii dreptului, însă în egală măsură este cert că o intervenție trebuie să fie realizată”, a afirmat ministrul.
Răspundere financiară pentru părinți și pedepse mai dure în școli
În același interviu, Radu Marinescu a vorbit și despre o răspundere financiară mai mare pentru părinții copiilor care comit infracțiuni, precum și despre pedepse mai dure pentru violențele din școli. Guvernul analizează, de asemenea, sancțiuni mai mari pentru persoanele care agresează profesori.
Ce prevede Codul penal în prezent
Potrivit articolului 113 din Codul penal, minorul care nu a împlinit 14 ani nu răspunde penal. Între 14 și 16 ani, răspunderea există doar dacă se dovedește că fapta a fost comisă cu discernământ, iar de la 16 ani minorul răspunde potrivit legii.
Două cazuri de atacuri în școli au relansat dezbaterea
Pe 19 octombrie, într-o școală gimnazială din Bistrița, un elev de 13 ani a atacat cu un cuțit o profesoară de matematică și a rănit un coleg de 12 ani. Procurorii au deschis un dosar pentru tentativă de omor calificat, însă băiatul nu poate răspunde penal din cauza vârstei. Trei zile mai târziu, la Pitești, un elev de 15 ani a intrat cu o macetă în liceul unde învăța și a rănit un coleg la antebraț, potrivit IPJ Argeș.
După aceste cazuri, Radu Marinescu a anunțat că ministerul „va prioritiza reforma legislației penale privind standardele de incriminare și sancționare a acestei tipologii criminale, precum și condițiile răspunderii penale a minorilor”. Guvernul a format un grup de lucru pentru violența din școli, care a decis măsuri precum suplimentarea numărului de paznici și consilieri școlari, precum și sancțiuni mai dure pentru agresori.
Decizia Curții Constituționale din 21 octombrie
Dezbaterea are loc și după o decizie a Curții Constituționale din 21 octombrie. CCR a stabilit că un copil sub 14 ani care a comis o faptă penală poate fi trimis de instanță la consiliere psihologică și fără acordul părinților. Curtea a eliminat însă sancțiunile pentru părinți și sintagma „fapte cu violență”, considerată prea vagă, iar legea a fost retrimisă în Parlament.
