Cercetători din Manchester propun colectarea apei de ploaie pentru răcorirea orașelor vara
Colectarea apei de ploaie de pe acoperișuri ar putea deveni un instrument eficient în combaterea valurilor de căldură ce afectează tot mai des orașele europene. Un studiu recent realizat de Universitatea din Manchester, citat de Mediafax, sugerează că această practică, prin utilizarea strategică a apei colectate, ar putea reduce cererea de energie și temperaturile existente în zonele urbane.
„Colectarea apei de ploaie de pe acoperișuri și utilizarea ei în mod strategic pentru răcire ar putea constitui o soluție practică pentru diminuarea atât a cererii de energie, cât și a temperaturilor urbane” a declarat dr. Zhonghua Zheng, autorul principal al studiului. Acesta a dezvoltat un sistem inovator care stochează apa de ploaie și o pulverizează automat asupra clădirilor în perioadele de căldură extremă.
Beneficiile sistemului de răcire pe bază de apă de ploaie
Conform studiului publicat în revista științifică „Earth’s Future”, acoperișurile mai reci contribuie la o transmitere redusă a căldurii în interiorul clădirilor, ceea ce scade necesarul de utilizare a aerului condiționat și, implicit, consumul de energie pentru răcire. Această reducere a utilizării sistemelor de climatizare conduce la o generație mai mică de căldură reziduală în orașe, fapt ce ar putea diminua, la rândul său, numărul zilelor cu valuri de căldură și intensitatea acestora.
Dr. Zheng a subliniat că „orașele din întreaga lume se confruntă cu provocări din ce în ce mai mari din cauza căldurii extreme”, accentuând importanța unei astfel de soluții de răcire pe fondul schimbărilor climatice actuale.
Momentul stropirii, esențial pentru eficiența metodei
În cadrul cercetării, orașul Tokio a servit ca exemplu, arătând că momentul activării sistemelor de stropire are un impact semnificativ asupra eficienței metodei, mai important decât dimensiunea rezervorului de apă utilizat. De pildă, când acoperișul atinge o anumită temperatură, sistemul trebuie să fie activat pentru a obține cele mai bune rezultate. Temperaturile medii în Tokio variază, în luna iulie, între 25,7 grade Celsius, iar în august ating 26,9 grade Celsius, cu maxime zilnice de 29,9 până la 31,3 grade Celsius, conform Agenției Meteorologice Japoneze.
Cercetătorii au observat că o cantitate excesivă de apă în rezervor nu se traduce întotdeauna într-o eficiență crescută a răcirii. În cazurile în care apa rămâne pe acoperiș și nu are timpul necesar să se evapore, temperatura și consumul de energie nu scad semnificativ. Folosită în cantitate echilibrată, această metodă poate oferi beneficii considerabile, în special în anii caniculari, a mai declarat dr. Zheng.
Implicarea autorităților și viitorul sistemelor de răcire
Dr. Zheng și echipa sa consideră că astfel de abordări vor deveni tot mai relevante, având în vedere intensificarea efectelor schimbărilor climatice. Studiul poate constitui un element valoros pentru autoritățile locale și pentru planificatorii urbani, ajutându-i să analizeze potențialul implementării sistemelor de răcire bazate pe apa de ploaie în diverse regiuni, ținând cont de costurile aferente și de disponibilitatea resurselor de apă.
