Prețul petrolului crește după respingerea ofertei Iranului de către Donald Trump
Prețul petrolului a urcat puternic la începutul săptămânii, după ce Donald Trump a respins propunerea Iranului privind o încetare a focului și redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Petrolul Brent, referința internațională, a crescut cu peste 3% luni, 28 septembrie 2026, depășind 107 dolari pe baril în tranzacțiile europene. Petrolul american WTI a urcat cu aproape 2%, trecând de 94 de dolari pe baril.
Piața a reacționat la deteriorarea perspectivelor privind reluarea normală a transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre principalele rute pentru aprovizionarea globală cu energie.
Oferta iraniană și condițiile Teheranului
Iranul propusese să redeschidă strâmtoarea în termen de șapte zile, cu anumite condiții. Oferta transmisă Washingtonului prevedea încetarea ostilităților și reluarea negocierilor privind programul nuclear iranian, însă Teheranul condiționa redeschiderea de ridicarea blocadei navale asupra porturilor iraniene și renunțarea la sancțiunile asupra vânzărilor de petrol. Iranul cerea și ca încetarea focului să includă Libanul.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a explicat că primele măsuri ar urma să dureze patru sau cinci zile, iar în a șasea zi traficul maritim prin Ormuz ar fi fost reluat. În ziua a șaptea ar fi urmat să înceapă negocierile dintre Washington și Teheran.
Efectul inițial pe piețe și declarațiile lui Trump
Oferta a avut inițial un efect pozitiv asupra piețelor, petrolul Brent coborând vineri, 25 septembrie 2026, cu peste 2% pe fondul speranțelor de detensionare.
Donald Trump a declarat: „Resping oferta lor”, referindu-se la propunerea iraniană. Totuși, președintele american a precizat că se așteaptă ca negocierile cu Teheranul să fie reluate: „Vor să facă o înțelegere, dar nu este înțelegerea pe care vreau eu să o fac”, a spus Trump. El a adăugat că Iranul „și-a supraestimat poziția”.
Discuțiile indirecte dintre Washington și Teheran ar putea fi reluate chiar luni, 28 septembrie 2026, prin intermediari. În paralel, tensiunile din regiune continuă să afecteze piețele, iar transporturile prin Strâmtoarea Ormuz rămân o problemă centrală pentru aprovizionarea cu energie. Riscurile s-au extins și în zona Mării Roșii.
Reacția piețelor financiare și presiunea pe inflație
Reacția piețelor nu s-a limitat la petrol. Randamentele obligațiunilor americane au crescut, iar acțiunile asiatice au fost afectate de temerile privind inflația. Randamentul titlurilor americane pe 10 ani a depășit temporar 5,21%, aproape de cel mai ridicat nivel din 2007.
Creșterea costurilor energiei pune presiune asupra inflației și asupra deciziilor Rezervei Federale americane. Potrivit CME FedWatch, la momentul relatării, piețele evaluau la peste 65% probabilitatea unei a doua majorări consecutive a dobânzii de politică monetară. Aurul a scăzut cu peste 2%, până la aproximativ 4.220 de dolari pe uncie.
Subiectul Strâmtorii Ormuz și tensiunile dintre SUA și Iran au mai fost în atenția publică în ultimele luni, inclusiv în contextul unui ultimatum de 48 de ore pentru strâmtoarea Ormuz și a unor blocaje repetate în zonă.
