EOLIENELE SALVEAZĂ ROMÂNIA LA VÂRFUL DE CONSUM, CU PESTE 2.400 MW PRODUȘI ÎN DOBROGEA
Într-o realizare remarcabilă pentru sistemul energetic național, România a reușit, pe 8 august 2026, să-și acopere cererea maximă de energie și chiar să exporte surplusul, mulțumită energiei eoliene generate în Dobrogea. Într-o perioadă în care energia eoliană a contribuit cu o valoare minimă, vântul puternic a schimbat peisajul energetic al țării, furnizând sâmbătă seara aproximativ 2.500 MW și continuând să furnizeze 2.076 MW dimineața următoare, ceea ce reprezenta 37% din producția națională totală.
Cu ocazia acestui vârf de consum, sâmbătă, la ora 21:30, unitățile de producție din România au generat peste 7.000 MW, iar consumul total era de doar 6.500 MW. Această capacitate le-a permis autorităților să trimite chiar și 500 MW în afara granițelor, subliniind astfel importanța turbinele eoliene, care au realizat aproximativ 2.460 MW, adică 35% din producția totală a țării. De asemenea, instalațiile de stocare au adus un suport suplimentar, înlocuind energia solară ce a dispărut odată cu falllă seară.
Duminică, 9 august, la ora 07:34, producția totală a României se situa la 5.623 MW, cu o contribuție semnificativă din partea eolienelor, care generau 2.076 MW, echivalând cu 36,94% din total. Această producție era rezultatul unei combinații în care 2.076 MW proveneau din energia eoliană, 1.232 MW din hidrocarburi, 787 MW din resurse pe bază de cărbune, 684 MW din sursa nucleară și 579 MW din hidroenergie.
Transformarea dramatică a acestui context energetic este cu atât mai semnificativă având în vedere zilele anterioare, când absența vântului a forțat România să apeleze la importuri masive de energie, atingând chiar 2.000 MW în anumite momente. Perioada de început a lunii august a fost una deosebit de defavorabilă pentru energia eoliană, cu contribuții medii de numai 113 MW pe 1 august, 173 MW pe 2 august, 167 MW pe 3 august și așa mai departe, semnalând o scădere drastică în dinamica producției.
Aceste evenimente au survenit în contextul unei crize energetice acute, România confruntându-se cu dificultăți din cauza opririi Unității 1 a centralei nucleare de la Cernavodă, care avea loc pe fondul unor niveluri foarte scăzute ale Dunării. Aceasta a determinat ca producția nucleară să rămână la doar 680 MW, livrată de Unitatea 2, în timp ce seceta a afectat funcționarea hidrocentralelor, iar temperaturile ridicate au amplificat cererea de electricitate, mai ales pe timpul nopții.
După această redresare generată de energia eoliană, România a reușit să treacă de la o situație în care se confrunta cu limitări severe în producție la o capacitate de a exporta energie electrică. Totuși, se impune să conștientizăm că această ameliorare este temporară, iar viitorul rămâne incert. Dacă vântul va slăbi din nou, cei peste 2.000 MW produși în prezent de eoliene pot dispărea rapid, forțând astfel sistemul să revină la importuri pentru a satisface cererea.
