ANAF poate calcula din oficiu taxa pe lux pentru cei care nu depun Formularul 216
Proprietarii de locuințe și autoturisme de valoare mare care nu depun Formularul 216 riscă să primească din partea ANAF un calcul al impozitului special datorat. Ordinul ANAF nr. 1.444/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 918 din 2 noiembrie, stabilește procedura pentru impunerea din oficiu a acestei taxe, fără a modifica însă pragurile sau cota de impozitare.
Taxa vizează locuințele cu o valoare impozabilă de peste 2,5 milioane de lei și autoturismele cumpărate cu mai mult de 375.000 de lei. Cota aplicabilă este de 0,9% și se calculează doar pentru diferența care depășește pragul, potrivit Codului fiscal. De exemplu, pentru o casă evaluată la 3 milioane de lei, impozitul anual ajunge la 4.500 de lei.
Ce informații folosește Fiscul
În cazul clădirilor, ANAF utilizează valoarea impozabilă calculată de primărie, nu prețul de piață. Primăria trebuie să îl informeze pe proprietar până la 30 mai și să transmită ulterior datele către ANAF. Pentru autoturisme, inspectorii fiscali folosesc declarațiile depuse în anii anteriori și alte informații existente în evidențele fiscale.
Termenul de declarare și plată este 30 septembrie pentru locuințe și 31 decembrie pentru autoturisme.
Pașii urmați de ANAF după expirarea termenului
După expirarea termenului de depunere, ANAF întocmește lista persoanelor care nu au depus declarația și le transmite o notificare, inclusiv prin Spațiul Privat Virtual. Contribuabilul are la dispoziție 20 de zile pentru a depune Formularul 216 și este chemat la o audiere, cu un termen de 7 zile. Dacă nu se prezintă, primește o a doua invitație.
În cazul în care nu reacționează, contribuabilul primește decizia de impunere din oficiu, Formularul 261, întocmită pe baza unei valori estimate de inspectorii fiscali. Decizia poate fi anulată dacă declarația este depusă în termen de 60 de zile de la primirea acesteia. După expirarea acestui termen, sumele stabilite de ANAF rămân datorate.
Riscul executării silite
Neplata taxei poate duce la executare silită, potrivit regulilor din Codul de procedură fiscală. Măsurile pot include poprirea conturilor, a salariului sau a chiriilor, sechestru asupra autoturismului și ipotecă asupra locuinței.
