România fără energie nucleară de la Cernavodă, cel puțin 10 zile. Ce se întâmplă cu facturile
Pe data de 13 august 2026, România a încetat să mai producă energie nucleară, în urma unei opriri controlate a reactorului 2 de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă. Decizia a fost raportată de site-ul HotNews.ro, iar contextul a fost agravat de oprirea reactorului 1 la sfârșitul lunii iulie, din cauza nivelului scăzut al Dunării.
Aceste opriri ale unităților centralei au dus la o reducere semnificativă a producției de energie, cu 20% din total, având în vedere că fiecare reactor are o capacitate de 700 MW. Astfel, în cadrul sistemului național, se resimte o lipsă serioasă de energie, care va necesita măsuri de compensare rapidă.
Ministerul Energiei mizează pe eolian, cărbune și importuri
În fața unei astfel de crize, Ministerul Energiei a anunțat că oprirea producției de la Cernavodă va fi compensată prin resurse alternative și importuri. Acesta va depinde de energia eoliană, de centralele pe cărbune și de achizițiile din piețele regionale, urmând ca aceste surse să fie utilizate în funcție de condițiile hidrologice și evoluția reală a sistemului energetic.
În comunicatul oficial, ministerul a menționat o estimare de producție de energie eoliană de 525 MW, cu valori ce pot fluctua între 100 MW și 1.560 MW, în următoarele zile. De asemenea, se speră ca grupul energetic Rovinari 4, cu o capacitate de 330 MW, să poată contribui la suplinirea deficitului, împreună cu hidrocentralele care dispun de minim 300 MW.
Directorul centralei: Nu vedem o repornire pentru cel puțin 10 zile
Romeo Urjan, directorul centralei, a comunicat că reluarea activității nucleare depinde în mod direct de evoluția nivelului Dunării, care se preconizează că va scădea continuu. El a declarat că nu există motive de panică în rândul populației, subliniind că reactoarele pot fi oprite și repornite fără a afecta stabilitatea sistemului energetic național.
Urjan a asigurat că există surse alternative de energie și că provizii din import pot acoperi deficitul generat de oprirea Unității 2. De asemenea, a subliniat că este un proces normal ca reactoarele să aibă opriri programate, menționând că măsurile vor fi adaptate în funcție de condițiile meteorologice și consumul de electricitate.
Efectul asupra facturilor consumatorilor
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a avertizat că o oprire prelungită ar putea influența prețurile energiei electrice plătite de consumatori. Această situație va afecta în special consumatorii industriali care depind de piața zilei următoare. O închidere de lungă durată a unității 2 ar putea duce la majorarea facturilor pentru toți cei care se bazează pe energia produsă de centrala Cernavodă.
Chiar și o oprire de 10 zile ar putea avea un impact minor asupra costurilor, dar dacă perioada de inactivitate va fi extinsă, consumatorii vor simți efectele sub forma unor facturi mai mari. Cristian Bușoi a menționat că lucrările de dragare și decolmatare sunt în curs de desfășurare pentru a facilita repornirea centralei cât mai curând posibil, în momentul în care situația hidrologică se îmbunătățește.
Sistemul Electroenergetic Național are o capacitate de aproximativ 4.000 MW pentru importuri, ceea ce ar trebui să ajute la menținerea echilibrului energetic pe termen scurt, având în vedere că, în seara dinaintea opririi, consumul de energie a fost de 6.662 MW, iar producția a fost de 5.908 MW.
