Scandal la Pardina: „Texas” pe pășuni, demolări și ședință suspendată
Ședința Consiliului Local Pardina, desfășurată vinerii, 31 iulie 2026, a fost marcată de un scandal izbucnit în urma discuțiilor referitoare la demolarea unor construcții ridicate pe terenurile comunei. Lucrările au fost suspendate după ce atmosfera s-a tensionat, însă problema este mai complexă și se leagă de un conflict vechi legat de pășunile din Pardina, subvențiile agricole și dreptul de a controla suprafețele din Delta Dunării.
Pe ordinea de zi era un pachet de nouă proiecte inițiate de primarul Dumitru Pocora, care viza, printre altele, stabilirea cadrului general pentru demolarea construcțiilor realizate fără autorizație. Proiectele au fost încadrate ca fiind legate de anumite persoane, inclusiv Cernencu Dumitru și Belibrov Iordan, printre alții, iar unele dintre ele apăreau ca fiind construcții pe terenuri extravilane destinate pajiștilor.
Pocora: „Sunt primar pentru tot satul”
Primarul a insistat că miza reală a acestor demersuri nu este doar demolarea, ci asigurarea unei împărțiri echitabile a pășunilor între toți crescătorii de animale din comună. Pocora a subliniat: „Nu poți să primești tu 770 de hectare și altul să nu aibă nimic. Crescători de animale din comunitate stau în condiții precare, fără acces la terenuri care să le susțină activitatea.” El a acuzat membrele asociațiilor prezente la ședință că blochează orice repartizare a pășunilor și contestă hotărârile Consiliului Local în instanță.
Primarul a afirmat, de asemenea, că unele dintre terenurile destinate construcțiilor pentru animale au evoluat, transformându-se în hale mari, inclusiv locuințe, iar acest lucru a dus la o restricție incontestabilă a accesului asupra pășunilor. Expresia sa „este ca în Texas” face referire la dificultățile întâmpinate de el în a verifica legalitatea folosirii acestor terenuri.
În ciuda afirmațiilor lui Pocora, dimensiunile exactale ale construcțiilor și numărul animalelor nu au putut fi verificate în totalitate din documentele disponibile public.
Conflict cu rădăcini adânci
Conflictul actual se bazează pe contractele de arendare și dreptul de utilizare a terenurilor. Pocora a menționat aproximativ 770 de hectare utilizate de Asociația Crescătorilor de Bovine și Ovine „Danubius”, însă documentele oficiale indică o suprafață de 732,8230 hectare având ca obiect Contractul de arendare nr. 2 din 29 noiembrie 2010. Consiliul Local Pardina a declarat încetarea acestui contract în aprilie 2026 și a inițiat proceduri pentru atribuirea directă a două suprafețe mari de pajiști.
Crescătorii care utilizează aceste terenuri contestă deciziile primarului și afirmă că fără adăposturi corespunzătoare, le-ar fi imposibil să-și întrețină animalele, ceea ce le-ar aduce grave pierderi financiare.
Aspecte legale și provocările administrative
Demolările propuse se supun unui cadru legal complex. Legea 50/1991 permite autorităților locale să demoleze construcții fără autorizație, dar trebuie realizate verificări riguroase. Existența contractelor de arendare nu oferă dreptul la construcție neautorizată. Primăria are obligația de a dovedi, în fiecare caz, cine și ce a construit și în baza căror documente.
Un precedent judicial
Un conflict similar a avut loc în 2025, când Consiliul Local a decis demolarea mai multor construcții, iar hotărârea a fost contestată de un grup de cetățeni. Deși tribunalul a respins reclamația acestora, recursul a fost înaintat la Curtea de Apel Constanța. Actele necesare pentru a individualiza demolările au fost elaborate pentru a evita acuzațiile de generalitate.
Ședința suspendată, incertitudini persistente
Scandalul din cadrul ședinței s-a încheiat fără a se ajunge la o soluție, iar proiectele discutate au fost retrase. Problema depășește demersurile administrative; este vorba despre controlul și repartizarea pășunilor, un aspect esențial pentru agricultorii din zonă. Disputa a evidențiat mai mult decât o simplă nemulțumire legată de construcțiile ilegale; ea face parte dintr-un context mai larg al intereselor financiare și sociale din Pardina, unde pășunile reprezintă nu doar teren, ci și influență și venituri.
Cu siguranță, viitoarele întâlniri ale Consiliului Local vor continua să fie marcate de aceste controverse, ajungând să transforme activitatea administrației locale într-un veritabil „rodeo” al intereselor divergente.
