Seceta forțează România să importe curent record din Bulgaria
Seceta extremă și scăderea fără precedent a nivelului Dunării au perturbat serios ecuația energetică a României în doar câteva săptămâni. Pe fondul funcționării restricționate a unui reactor de la Cernavodă, producția hidro degradată și cererea crescândă în serile caniculare au forțat țara să recurgă la un număr tot mai mare de importuri de energie electrică, conform analizei Mediafax. Bulgaria, ca principal câștigător regional, se bucură acum de exporturi record și de venituri suplimentare semnificative.
O diferență structurală esențială se remarcă între cele două țări: vecinii de la sud au făcut investiții considerabile în infrastructura de stocare a energiei prin baterii, având capacitatea de a achiziționa electricitate când prețurile sunt scăzute și de a o vinde când România are cea mai mare nevoie.
Pe 5 august, datele au arătat că România a consumat în medie 6.089 MW, însă a produs doar 5.397 MW, rezultând un deficit mediu de 693 MW. Construcția unui reactor nuclear a adus 679 MW, comparativ cu 1.303 MW în ziua similară a anului precedent. Producția hidrocentralei a scăzut la 1.108 MW, în scădere față de 1.371 MW în 2025. După apus, producția generată din surse fotovoltaice dispare, dar consumul rămâne ridicat din cauza utilizării aerului condiționat.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent că România ar putea ajunge să importe în jur de 1.700 MW la vârful de seară, având un consum de aproximativ 7.000 MW. În unele momente critice, deficitul a fost și mai acut: pe 6 august, analizele de la Transelectrica au relevat un consum de aproximativ 7.232 MW, în timp ce producția internă a fost de doar 4.991 MW. Importul net în acele momente s-a apropiat de 2.240 MW, ceea ce reprezenta aproape o treime din consumul instantaneu.
La scurtă distanță de granița românească, centrala nucleară de la Kozlodui funcționează fără probleme, chiar și în condițiile de secetă. Ministrul bulgar al Energiei, Iva Petrova, a declarat că sistemul dispune de o combinație suficientă de centrale termice, fotovoltaice și hidrocentrale care pot acoperi cererea internă, chiar și în situații critice la Kozlodui.
În prezent, Bulgaria exportă între 32.000 și 33.000 MWh de electricitate pe zi, marcând un nivel record de exporturi. Petrova a subliniat că, datorită crizei de pe Dunăre, țara câștigă venituri suplimentare considerabile în comparație cu standardele obisnuite. În seara de 6 august, fluxurile de energie dintre Bulgaria și România au depășit temporar 2.400 MW, evidențiind dimensiunea coridorului energetic format pe malurile Dunării.
Această situație favorabilă pentru Bulgaria nu se bazează doar pe centrala nucleară Kozlodui, ci și pe dezvoltarea rapidă a capacităților de stocare a energiei. Iva Petrova a menționat că, în ultimele 12 luni, țara a implementat peste 6 GW în capacități de stocare. Aceste soluții au fost facilitate inclusiv de Planul de Redresare și Reziliență, având capacitatea de a livra peste 3.000 MW în orele de vârf pentru perioade prelungite.
Mecanismele de acest tip s-au dovedit extrem de eficiente: în timpul orelor însorite, România și Grecia pot produce cantități considerabile de energie solară, ceea ce duce la scăderi de prețuri. Bateriile bulgărești profită de această oportunitate, stocând surplusul pe care apoi îl reintroduc pe piață seara, când cererea și prețurile cresc.
Prețul mediu al energiei pe piața din România pentru ziua de 7 august a fost de 158,31 euro/MWh. În anumite intervale, energia a coborât la aproximativ 80 de euro/MWh, dar seara a ajuns aproape de 260 euro/MWh. Această fluctuație favorabilă constituie mediu propice pentru câștigurile bateriilor: o încărcare profitabilă în condiții de surplus și o descărcare la prețuri crescute.
În procentaj, centrala nucleară rămâne o parte vitală a mixului energetic bulgăresc, furnizând aproximativ 37-38% din total, în timp ce sursele fotovoltaice se apropie de 30% în orele însorite.
Importurile de electricitate nu sunt neobișnuite pentru România, parte integrantă a pieței europene interconectate, care permite atât importul, cât și exportul de energie. Totuși, dimensiunea deficitului pe timp de vârf în combinație cu scăderile de capacitate internă transformă situația actuală într-o urgență. Comisia Europeană a declarat că, în prezent, nu există o amenințare iminentă pentru securitatea aprovizionării, datorită sistemului robust de interconectare între țările europene.
Seceta afectează însă și alte state, precum Ungaria, care a fost nevoită să limiteze producția centralei nucleare Paks, în timp ce centrale din Franța, Italia, Slovenia, și alte națiuni au întâmpinat dificultăți cauzate de căldurile extreme și de deficitul de apă. Cu cât mai multe țări solicită electricitate concomitent, cu atât devine mai complicat și costisitor să se asigure importurile necesare.
