Încasările din taxele pe jocurile de noroc, cu 749,3 milioane de lei sub ținta bugetară
Veniturile statului din taxele pe jocurile de noroc vor fi cu aproximativ 0,75 miliarde de lei mai mici în 2026 decât suma prevăzută în buget. Cifra apare în proiectul primei rectificări bugetare din acest an, pus în dezbatere publică pe 29 octombrie. Potrivit Ministerului Finanțelor, prognoza veniturilor a fost actualizată pe baza încasărilor efective din primele nouă luni ale anului.
Nota de fundamentare a proiectului indică un minus exact de 749,3 milioane de lei la bugetul de stat, la capitolul „Taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități”. Ministerul explică diminuarea prin evoluția încasărilor la taxele pentru jocurile de noroc, ca urmare a restrângerii activității în domeniu prin O.U.G. nr. 7/2026. Documentul nu precizează cât din sumă provine din închiderea sălilor, cât din întârzierile autorizărilor locale sau din alți factori.
Și alte categorii de venituri sunt sub program
Încasările sunt sub nivelul programat și la alte categorii: accizele înregistrează o scădere de 3,68 miliarde de lei, veniturile nefiscale de 1,87 miliarde de lei, iar banii primiți de la Uniunea Europeană de 4,58 miliarde de lei.
Pe de altă parte, minusul de la jocurile de noroc este compensat parțial de încasări peste program la TVA, cu 7,18 miliarde de lei, la impozitul pe venit, cu 2,03 miliarde de lei, și la impozitul pe profit, cu 1,19 miliarde de lei. Per total, veniturile bugetului general consolidat scad cu 4,7 miliarde de lei, iar deficitul crește nominal cu 3,5 miliarde de lei, la 130,3 miliarde de lei. Ținta de deficit rămâne la 6,2% din PIB, potrivit Ministerului Finanțelor.
Consiliile locale decid unde sunt permise jocurile de noroc
O.U.G. nr. 7/2026, adoptată pe 24 februarie și publicată în Monitorul Oficial nr. 146 din 25 februarie, a introdus în legislația jocurilor de noroc un nou articol care stabilește că consiliul local decide dacă pe teritoriul localității pot fi organizate jocuri de noroc. În localitățile unde acestea sunt permise, operatorii au nevoie, pe lângă licența națională, de o autorizație anuală de funcționare acordată de consiliul local. Autoritatea locală stabilește și zonele în care activitatea este permisă, precum și taxa locală calculată în funcție de suprafața sălii.
Sălile care aveau autorizații valabile au putut funcționa până la expirarea acestora, după care operatorii au avut nevoie și de aprobarea autorităților locale. La momentul analizei, doar 90 dintre aproximativ 3.100 de unități administrativ-teritoriale din țară adoptaseră hotărârile necesare. Dintre acestea, 35 au interzis jocurile de noroc, iar 55 le-au permis.
Mai puține aparate de joc în exploatare
Sumele datorate pentru autorizarea aparatelor de tip slot-machine au scăzut de la 485 de milioane de lei în perioada februarie–mai 2025 la 300 de milioane de lei în aceeași perioadă din 2026, o reducere de aproximativ 38%. Ministerul Finanțelor nu a precizat cât din minusul total provine din această scădere.
În registrul public al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc figurau, vineri, 30 octombrie, 61.734 de mijloace de joc înregistrate. Dintre acestea, 22.415 erau în exploatare, adică aproximativ unul din trei. În această categorie se aflau 19.291 de aparate de tip slot-machine.
La 1 septembrie 2026, în România mai erau 19.723 de aparate de joc autorizate, față de 35.533 în martie, potrivit unei analize a think-tank-ului Frames. Scăderea indicată era de 45%.
