TEMPERATURA MEDIE A OCEANELOR ATINGE UN NOU RECORD LA 21,1°C IAR GHEȚARII SE DESPRIND ACCELERAT
Pe 22 august, temperatura medie zilnică a suprafeței oceanelor a înregistrat o valoare alarmantă de 21,1 grade Celsius, atingând astfel un nou record, conform datelor furnizate de Copernicus Climate Change Service și citate de Mediafax. Această valoare reprezintă cea mai ridicată temperatură din 1979 încoace și depășește precedentul record de 21,09 grade Celsius, care fusese stabilit în martie 2024. Este important de menționat că acest record coincide cu un episod de El Niño în Pacificul tropical, fenomen natural cunoscut pentru influențele sale asupra vremii globale.
Surprinzător este faptul că atingerea acestui nou record are loc în luna august, lună în care, în mod normal, temperatura medie a oceanelor atinge valorile maxime anual în lunile martie-aprilie. Această încălzire accelerată a oceanelor are implicații semnificative asupra sistemului climatic global, având potențialul de a genera valuri de căldură marină, afecta ecosistemele marine și intensifica frecvența și severitatea fenomenelor meteorologice extreme.
DESPRINDERI MASIVE DE GHEAȚĂ
La începutul lunii august, aproximativ 76 de kilometri pătrați din limba plutitoare a ghețarului Petermann, situat în nord-vestul Groenlandei, s-au desprins în Oceanul Arctic. Observațiile sateliților Copernicus Sentinel-1 au evidențiat că aceasta este cea mai mare pierdere de gheață înregistrată de ghețarul Petermann de la incidentul similar din 2012 și cel mai semnificativ fenomen de desprindere observat în Arctica după anul 2020. Grosimea gheții în acea zonă poate atinge până la 150 de metri, ceea ce accentuează severitatea situației actuale.
Autoritatea Națională pentru Cercetare analizează aceste transformări în contextul stabilității circulației meridionale de răsturnare din Atlantic (AMOC). Potrivit unui studiu publicat în revista Nature Climate Change, stabilitatea acestui sistem complex depinde nu doar de amploarea încălzirii globale, ci și de rapiditatea cu care aceasta se desfășoară; o accelerare a temperaturilor poate duce la depășirea unui prag critic, chiar și la temperaturi mai scăzute față de cele care ar fi asociate cu o încălzire mai lentă.
DATE ROMÂNEȘTI PENTRU PALEOCLIMATOLOGIE
România își aduce contribuția la cercetarea acestor mecanisme prin activitatea Institutului de Speologie „Emil Racoviță” al Academiei Române. Cercetători de renume, cum ar fi Silviu Constantin și Virgil Drăgușin, utilizează stalagmitele provenite din peșterile Carpaților pentru a reconstitui evoluția climei nord-atlantice pe parcursul ultimelor mii sau zeci de mii de ani. De exemplu, arhiva climatică din Peștera Cloșani oferă informații valoroase despre schimbările climatice și circulația atmosferică din trecutul Europei de Est și al Atlanticului de Nord.
Autoritatea subliniază că datele obținute din sateliți, măsurătorile oceanice și arhivele naturale, precum stalagmitele, sugerează cu tărie o transformare climatică ale cărei efecte se acumulează în timp, având potențialul de a schimba profund ecologia și climatul planetei noastre.
