Trump cere schimbarea lui Zelenski după acordul cu Putin privind livrările de motorină
Donald Trump a cerut sâmbătă, 10 octombrie, schimbarea președintelui Ucrainei, după anunțul unui acord între Vladimir Putin și liderul american privind livrări de motorină rusească. Kievul a respins presiunile, iar disputa leagă negocierile de pace de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești și de prețurile carburanților.
Washingtonul susține că livrările suplimentare vor reduce costurile, în timp ce Ucraina avertizează că veniturile din exporturi pot finanța noi atacuri ale Rusiei.
Trump îl acuză pe Zelenski
La Casa Albă, președintele american a afirmat că Volodimir Zelenski a ratat oportunități de a încheia războiul cu Rusia și a sugerat alegerea unui nou lider „care să poată încheia un acord”. Totodată, el l-a criticat pe Zelenski pentru continuarea loviturilor asupra rafinăriilor rusești, pe care le consideră parțial responsabile pentru problemele de aprovizionare cu motorină.
Declarațiile lui Trump au venit la o zi după anunțarea înțelegerii cu Putin. Războiul continuă la peste patru ani și jumătate de la invazia pe scară largă lansată de Rusia în februarie 2022.
Kievul respinge presiunile
Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, l-a apărat pe Zelenski într-un mesaj publicat pe X, afirmând că președintele conduce țara într-un război pentru independență și că alegerea conducerii aparține poporului ucrainean.
De asemenea, deputata de opoziție Kira Rudik a respins intervenția lui Trump, declarând pentru Sky News că atât președintele american, cât și Putin cer schimbarea liderului de la Kiev. Rudik a descris înțelegerea privind motorina drept o formă de presiune pentru oprirea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești; aceasta este interpretarea deputatei, nu un obiectiv confirmat de ambele părți ale acordului.
Volodimir Zelenski a calificat acordul drept incorect și neonest într-un interviu publicat pe 9 octombrie.
Detalii despre acord
Conform declarațiilor prezentate de Trump și analizelor citate, înțelegerea vizează livrări de motorină. Calendarul prevede peste 300.000 de tone imediat, alte 500.000 de tone în noiembrie și un milion de tone ulterior; alte trei milioane de tone depind de capacitatea rafinăriilor rusești. Primele etape însumează aproximativ 1,8 milioane de tone, iar totalul potențial ajunge la circa 4,8 milioane.
Aceste cantități sunt anunțate pentru livrare, nu reprezintă volume a căror sosire pe piață a fost confirmată. Relaxarea sancțiunilor americane pentru aceste tranzacții a stârnit nemulțumirea Kievului. Trump susține că oferta suplimentară va ieftini carburantul; efectul depinde însă de livrările efective și de situația pieței.
Contextul pieței
Prețul petrolului brut nu explică singur costul motorinei: contează capacitatea rafinăriilor de a transforma petrolul în carburanți, transportul și stocurile disponibile. O analiză publicată pe 8 octombrie de economiștii Jesse Thompson și Garrett Golding pe site-ul Federal Reserve Bank of Dallas descrie presiuni multiple asupra pieței, precum rafinării avariate, dificultăți de transport maritim și restricții la export.
Autorii estimează că piața globală a pierdut temporar până la 10% din capacitatea de rafinare și avertizează că prețurile carburanților pot rămâne ridicate chiar după îmbunătățirea transportului, dacă rafinăriile rămân indisponibile. Analiza oferă un context mai larg decât explicația lui Trump; concluziile îi aparțin autorilor și nu reprezintă o poziție oficială a întregului sistem al Rezervei Federale.
Zelenski discută cu aliații
Președinția Ucrainei a confirmat că Zelenski a discutat pe 10 octombrie cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, despre veniturile suplimentare pe care Rusia le-ar putea obține din exporturile de produse petroliere. Potrivit comunicatului oficial de la Kiev, cei doi au abordat riscul folosirii acestor bani pentru finanțarea agresiunii ruse și coordonarea unor măsuri în noul context.
Disputa apare în timp ce Statele Unite încearcă să medieze o încheiere a războiului.
Posibile efecte pentru România
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, estimează într-o analiză că efectul asupra României ar putea veni indirect, prin cotațiile internaționale. Rămâne întrebarea dacă livrările anunțate adaugă motorină pe piață sau doar redirecționează exporturi existente; în al doilea caz, deficitul global persistă.
Exemplificarea lui Chisăliță: la un curs ipotetic de 4,5 lei pentru un dolar, o scădere angro de 50 de dolari pe tonă ar echivala cu aproximativ 19 bani pe litru înainte de TVA. Pentru 50 de litri, beneficiul ar fi de circa 9,4 lei înainte de TVA, dacă reducerea s-ar transmite integral. Calculul este un scenariu, nu o ieftinire deja înregistrată la pompă și nici o garanție privind prețul viitor al motorinei în România.
