Parchetul General se opune dezincriminării deținerii de droguri pentru consum propriu
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat vineri, 9 octombrie 2026, că se opune unei inițiative legislative depuse la Senat care propune dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu. Proiectul a fost inițiat de senatorii Victoria Stoiciu (neafiliată), Cristian Ghinea (USR) și Daniel Fenechiu (PNL).
Conform propunerii legislative, deținerea de droguri pentru consum personal nu ar mai fi pedepsită cu închisoare, ci sancționată cu o amendă contravențională cuprinsă între 1.000 și 3.000 de lei.
Procurorul general Cristina Chiriac a transmis un punct de vedere oficial al Ministerului Public, în care se arată că modificarea regimului sancționator nu este oportună în contextul social și infracțional actual.
„Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că diminuarea semnificativă a sancțiunilor penale nu constituie o soluție legislativă potrivită. Exprimăm o poziție nefavorabilă față de inițiativa legislativă, în măsura în care aceasta conduce la slăbirea instrumentelor de prevenire și combatere a fenomenului drogurilor”, a declarat procurorul general.
Argumentele Ministerului Public
Ministerul Public susține că consumul ilicit de droguri reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, cu efecte care depășesc interesul individual și afectează familiile, comunitățile, în special minorii și tinerii. Statul are obligația de a menține un cadru legislativ care să prevină răspândirea consumului și să protejeze persoanele vulnerabile.
Parchetul avertizează că relaxarea regimului sancționator, fără studii de impact și mecanisme alternative funcționale, ar putea afecta coerența politicii naționale antidrog.
Un alt argument invocat este legătura dintre deținerea pentru consum propriu și piața ilicită a drogurilor. Parchetul subliniază că această conduită nu poate fi separată de mecanismele de aprovizionare și distribuție, iar cererea de droguri susține economic piața ilegală.
Deși se recunoaște necesitatea unui tratament juridic diferențiat între consumatori și traficanți, Parchetul consideră că această distincție nu justifică diminuarea generalizată a răspunderii penale pentru deținerea în vederea consumului propriu.
Mecanisme legale existente și riscuri procedurale
Parchetul General atrage atenția că legislația actuală permite deja individualizarea răspunderii penale, în funcție de natura substanțelor, gravitatea faptei și circumstanțele personale ale autorului. Există mecanisme legale prin care răspunsul autorităților poate fi adaptat situațiilor în care persoana cercetată este consumator, fără implicare în trafic.
În aceste condiții, Parchetul consideră că reducerea limitelor de pedeapsă nu este singura sau cea mai eficientă soluție pentru evitarea unor consecințe penale disproporționate.
De asemenea, instituția avertizează că modificarea limitelor de pedeapsă ar putea afecta eficiența activității de urmărire penală, inclusiv competența organelor judiciare, utilizarea anumitor procedee probatorii, termenele de prescripție și aplicarea unor instituții de drept penal și procesual penal.
Aceste consecințe trebuie analizate distinct pentru fiecare modificare propusă, iar o intervenție legislativă care urmărește doar reducerea sancțiunilor, fără evaluarea efectelor asupra anchetelor, poate diminua eficiența răspunsului judiciar.
Poziția privind o abordare integrată
În punctul de vedere transmis, Parchetul General susține necesitatea unei abordări integrate, care să combine instrumentele penale cu dezvoltarea programelor de prevenire, tratament și reintegrare a consumatorilor.
„Politica penală în materia drogurilor trebuie să fie fermă față de fenomenul infracțional, proporțională față de conduita individuală și responsabilă față de sănătatea publică”, se arată în document.
În concluzie, Parchetul General formulează un punct de vedere nefavorabil adoptării propunerii legislative privind dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu, considerând necesară menținerea unui cadru penal coerent și eficient, alături de dezvoltarea unor mecanisme reale de prevenire și asistență pentru consumatori.
