„L-AM VĂZUT CU OCHII MEI!” BALAURUL DOBROGEAN SPERIE UN SAT DIN TULCEA: „NU E UNUL, SUNT MAI MULȚI”. A FOST VĂZUTĂ ȘI O VIPERĂ VENINOASĂ
Într-o atmosferă de neliniște și uimire, locuitorii din Niculițel, județul Tulcea, au raportat apariția unui exemplar de „balaur dobrogean”, o reptilă rară și impresionantă din fauna României. Aceasta a fost observată de mai multe persoane, unele dintre ele susținând că nu este singura de acest fel găsită în zonă, ceea ce a dus la o creștere a îngrijorării printre săteni.
Un localnic a împărtășit impresiile sale după întâlnirea cu acest șarpe: „Am rămas mască. Era lung, gros, nu știam ce e. Nu s-a apropiat de mine, dar sincer, m-am ferit. Nu te riști cu așa ceva.” Această reacție evidențiază impactul pe care prezența unei astfel de reptile îl poate avea asupra comunității, chiar și în condițiile în care balaurul dobrogean nu reprezintă o amenințare letală.
Specialiștii din domeniu au subliniat că, deși nu este veninos, mușcătura balaurului dobrogean poate fi extrem de dureroasă, iar animalele sălbatici nu trebuie provocate. De aceea, se recomandă ca vizitatorii și localnicii să evite orice contact cu acest șarpe, menținându-se astfel un mediu sigur pentru toți.
Specia, care se adaptează bine la habitatul din Dobrogea, preferă zonele calde și stâncoase. Prezența multiplelor exemplare în această regiune sugerează că habitatul este favorabil pentru supraviețuirea lor, ceea ce ar putea însemna că întâlnirile cu oamenii vor deveni din ce în ce mai frecvente.
Îngrijorările au fost amplificate și de raportările privind observațiile viperei cu corn (Vipera ammodytes) în aceeași zonă. Această specie, cunoscută pentru veninul său periculos, a fost de asemenea observată de sătenii din Niculițel. „Sunt mult mai atenți când ies la câmp sau prin grădini,” spun localnicii, evidențiind astfel necesitatea de a respecta natura și de a fi vigilenți.”
Autoritățile locale recomandă populației să rămână precauți și să evite orice contact cu aceste reptile, sugerând să se anunțe instituțiile de mediu în cazul unor apariții frecvente ale acestor specii. În acest fel, se poate asigura o coexistență mai sigură între oameni și fauna sălbatică din zonă.
