Nicușor Dan ar putea dizolva Parlamentul dacă Niculescu nu obține votul de învestitură
Președintele Nicușor Dan ia în calcul dizolvarea Parlamentului și declanșarea alegerilor anticipate în situația în care premierul desemnat, Luca Niculescu, nu obține votul de învestitură sau renunță la mandat din lipsa unei majorități parlamentare. Informația a apărut în presă, citând surse politice, dar nu a fost confirmată oficial de Administrația Prezidențială.
Potrivit acestor surse, ar fi vorba despre o schimbare importantă de strategie la nivelul Palatului Cotroceni, după cinci luni în care șeful statului a respins public ideea organizării de alegeri anticipate.
Un termen-limită stabilit pentru învestirea Guvernului
Sursele citate indică un calendar precis: dacă joi, 15 octombrie, Luca Niculescu nu va avea sprijinul unei majorități parlamentare, vineri, 16 octombrie, ar putea fi prezentat decretul de dizolvare a Parlamentului. În acest scenariu, președintele nu ar mai intenționa să desemneze un alt candidat la funcția de prim-ministru.
Alte surse apropiate șefului statului sugerează că alegerile anticipate ar putea fi declanșate cel târziu la începutul săptămânii viitoare. Pentru a semna decretul de dizolvare, președintele trebuie să se consulte cu președinții celor două Camere ale Parlamentului și cu liderii grupurilor parlamentare, după care poate emite actul.
Ce prevede Constituția privind dizolvarea Parlamentului
Dizolvarea Parlamentului este reglementată de articolul 89 din Constituție. Președintele poate decide dizolvarea după consultările menționate, cu condiția ca Parlamentul să nu fi acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un an.
Politologul Cristian Pîrvulescu a declarat că dizolvarea este „pe deplin constituțională” și că, în opinia sa, condițiile ar fi deja îndeplinite, deși acestea trebuie verificate separat. După dizolvare, alegerile trebuie organizate în cel mult trei luni, iar Guvernul în funcție administrează doar treburile curente. „Realist, până la un guvern cu puteri depline trec patru sau cinci luni”, a avertizat Pîrvulescu.
Negocieri în plină desfășurare pentru formarea majorității
Luca Niculescu nu știe încă dacă are cele 233 de voturi necesare pentru învestitură. El a declarat că are trei variante de cabinet: politic, mixt sau 100% tehnocrat, iar varianta mixtă, cu miniștri PSD și tehnocrați, ar avea cele mai mari șanse, potrivit surselor din jurul său.
Joi, premierul desemnat urmează să depună în Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor, iar votul de învestitură ar putea avea loc săptămâna viitoare. PSD cere intrarea PNL și UDMR în coaliție, dar PNL refuză să guverneze alături de social-democrați. Ilie Bolojan a anunțat că PNL rămâne în opoziție, nu va vota nicio moțiune de cenzură împotriva cabinetului Niculescu și este dispus la un acord bilateral cu premierul desemnat. Sorin Grindeanu prezintă miercuri liderilor PSD cele trei formule de guvern.
AUR, PNL și USR s-au pronunțat în favoarea alegerilor anticipate, iar PSD spune că nu și le dorește, dar se pregătește pentru acest scenariu. Un politician implicat în negocieri a declarat că mesajul de la Cotroceni poate fi și o formă de presiune: perspectiva unor alegeri i-ar putea determina pe parlamentarii care riscă să-și piardă mandatele să voteze Guvernul Niculescu.
Luca Niculescu a fost desemnat premier pe 5 octombrie, după căderea Guvernului Mureșan și după mai multe tentative eșuate de a forma un Executiv.
