Vortexul polar ar putea slăbi brusc la începutul lunii noiembrie, un posibil record istoric
Vortexul polar, masa de aer rece care se rotește deasupra Polului Nord, dă semne că s-ar putea despărți în două vârtejuri mai mici în intervalul 6–10 noiembrie, cu aproximativ trei săptămâni mai devreme decât orice eveniment similar înregistrat de la începutul măsurătorilor, în 1958. Informația a fost confirmată de Laura Ciasto, meteorolog la Serviciul Național de Meteorologie al Statelor Unite.
În mod obișnuit, vortexul se consolidează în noiembrie, odată cu răcirea regiunii arctice. La începutul lunii, vânturile care îl înconjoară, la circa 30 de kilometri altitudine, ating în medie aproximativ 26 de metri pe secundă, adică peste 90 de kilometri pe oră, conform datelor NASA. Anul acesta însă, vânturile au slăbit brusc, iar vortexul s-a extins și a început să se scindeze.
Un fenomen de încălzire stratosferică bruscă
Specialiștii numesc acest proces încălzire stratosferică bruscă: valuri puternice de aer urcă din straturile inferioare ale atmosferei și destabilizează vortexul, iar temperatura deasupra Polului Nord poate crește cu până la 50 de grade în câteva zile. Atunci când vânturile își schimbă definitiv direcția, vorbim despre un episod major.
Cele mai timpurii astfel de evenimente s-au produs până acum pe 28 noiembrie, în 1968 și în anul precedent. Serviciul meteorologic britanic Met Office estimează că episodul actual ar putea avea loc cu circa trei săptămâni mai devreme. Judah Cohen, cercetător la Massachusetts Institute of Technology, a declarat că este aproape sigur vor fi cea mai amplă și cea mai timpurie perturbări ale vortexului polar consemnate vreodată. Modelul european ECMWF indica, la finele lunii octombrie, că 96 din 100 de simulări prevedeau inversarea vânturilor până pe 11 noiembrie.
Efectele la sol nu apar imediat
O astfel de perturbare poate permite aerului rece din Arctica să coboare spre sud, către Europa, Asia sau America de Nord. Schimbările de la 30 de kilometri altitudine nu se resimt însă imediat la sol: de regulă trec cel puțin două săptămâni, iar efectele pot apărea cel mai devreme la sfârșitul lunii noiembrie, mai probabil în decembrie sau chiar în ianuarie.
Judah Cohen apreciază că frigul ar putea ajunge mai degrabă în nordul Europei sau în nordul Asiei decât în estul Statelor Unite. BBC Weather estimează că nordul Marii Britanii ar putea avea o vreme mai rece și mai uscată în ultima săptămână din noiembrie.
Prognozele nu sunt unanim reci
Nu toți meteorologii anticipă un ger puternic. Laura Ciasto subliniază că, în noiembrie, Arctica nu a acumulat încă suficient aer rece care să poată coborâ spre sud. Andy Hazelton, cercetător la Universitatea din Miami, a arătat că regiunea arctică a fost mult mai caldă decât de obicei la finalul lunii octombrie, iar modelele bazate pe inteligență artificială indică un episod slab și de scurtă durată.
Prognozele sunt influențate și de un El Niño foarte puternic, fenomen asociat cu încălzirea neobișnuită a apelor din Oceanul Pacific. Modul în care cele două fenomene se vor combina va determina efectele asupra vremii de la sol.
Ce ar putea însemna pentru Europa și România
Climatologul Roxana Bojariu a explicat că un vortex polar perturbat ar putea aduce în Europa, inclusiv în sudul continentului, episoade de iarnă severă limitate în timp, chiar dacă prognozele europene indică, în ansamblu, temperaturi peste medie.
Pentru România, Administrația Națională de Meteorologie estimează temperaturi sub mediile obișnuite în perioada 2–9 noiembrie. Ulterior, valorile termice ar urma să fie apropiate de normal între 9 și 23 noiembrie, iar în intervalul 23–30 noiembrie să fie ușor peste medie în vestul țării și, local, în centru și nord-est.
