Platforma WorkinRomania ar putea fi redeschisă până la 15 noiembrie, cu aproape 400 de ocupații deficitare
Platforma WorkinRomania, utilizată de angajatorii din România pentru recrutarea lucrătorilor din afara Uniunii Europene, ar urma să funcționeze din nou complet cel târziu la 15 noiembrie 2026, iar lista ocupațiilor deficitare ar putea crește de la 289 la aproape 400 de meserii. Anunțul vine din partea Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM), în timp ce Ministerul Muncii nu a confirmat public, deocamdată, nici termenul, nici numărul ocupațiilor.
Platforma este parțial blocată din septembrie, după ce Curtea de Apel București a suspendat Ordinul nr. 1073/2026, prin care fusese aprobată lista meseriilor pentru care firmele pot aduce muncitori străini. Decizia a fost pronunțată la 10 septembrie, iar pe 15 septembrie Ministerul Muncii a anunțat dezactivarea fluxurilor afectate și a precizat că va ataca hotărârea.
Soluția convenită între patronat și minister
PIFM anunță că a convenit cu Ministerul Muncii o soluție legislativă și tehnică pentru reluarea recrutărilor. Pentru aplicarea acesteia, ministerul ar urma să emită două ordine: unul pentru modificarea metodologiei de stabilire a ocupațiilor deficitare și altul pentru aprobarea noii liste. Termenul pentru analizarea propunerilor de adăugare a unor profesii ar fi redus la zece zile.
Extinderea listei este relevantă în special pentru firmele din construcții, HoReCa, producție și servicii, care au întâmpinat dificultăți în recrutarea personalului din afara Uniunii Europene. „Libertatea economică a angajatorilor nu mai este la fel de îngrădită. Extinderea listei meseriilor deficitare le oferă mai multe opțiuni și le acordă libertatea necesară pentru a aduce resursa umană de care economia românească are atâta nevoie”, a declarat Romulus Badea, președintele PIFM.
Ce prevede proiectul Ministerului Muncii
Ministerul Muncii a pus în consultare publică, pe 26 octombrie 2026, un proiect de ordin pentru modificarea Ordinului nr. 987/2026, care stabilește metodologia de elaborare și actualizare a Listei ocupațiilor deficitare. Consultarea s-a încheiat pe 30 octombrie, când a fost organizată și o masă rotundă pentru Testul IMM.
Proiectul prevede reducerea de la 10 la 5 a pragului de contracte de muncă cu normă întreagă încheiate cu străini, necesar pentru includerea unei ocupații pe listă, și introducerea unui termen de 10 zile calendaristice pentru analizarea propunerilor de actualizare a listei. Ministerul afirmă că urmărește „o reacție administrativă mai rapidă”. Data de 15 noiembrie și lista de aproape 400 de ocupații nu apar însă, deocamdată, într-un document oficial publicat de instituție.
Efectele blocajului
La solicitarea ministerului, Inspectoratul General pentru Imigrări a dezactivat înregistrarea angajatorilor, autorizarea angajatorilor și cererea unică pentru viza de lungă ședere în scop de angajare (D/AM2). IGI a subliniat că „măsura nu este determinată de o disfuncționalitate tehnică a platformei”.
Potrivit PIFM, pierderile economice înregistrate între 8 august și 20 octombrie 2026 au depășit 49,2 milioane de lei. Din această sumă, peste 21,3 milioane de lei ar reprezenta venituri neîncasate la bugetul de stat, iar alte 27,8 milioane de lei ar fi venituri nete pe care muncitorii nu le-au mai câștigat. Tot potrivit patronatului, 3.666 de cetățeni străini riscă să nu își poată reglementa situația până la termenul legal din 31 decembrie 2026, iar dacă blocajul ar continua până la sfârșitul anului, pierderile totale ar putea depăși 94,5 milioane de lei.
PIFM cere Parlamentului să modifice OUG nr. 32/2026 prin eliminarea răspunderii angajatorilor și agențiilor de recrutare pentru faptele unor terți, ajustarea dispozițiilor tranzitorii și includerea pe listă a ocupațiilor din Grupa Majoră 2 a Clasificării Ocupațiilor din România. „Considerăm că acesta este un succes parțial. Mergem mai departe în Parlament pentru că ne dorim o lege corectă și coerentă”, a mai spus Romulus Badea.
La sfârșitul lui 2025, aproape 150.000 de cetățeni străini aveau permis de muncă în România. În iulie 2026, Inspectoratul General pentru Imigrări raporta peste 242.000 de străini cu drept de ședere valabil, cei mai mulți pentru muncă.
