Sibiul, record național la dosarele de emigrare blocate în ultimii ani ai comunismului
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a publicat documente de arhivă care arată amploarea emigrării românilor spre Republica Federală Germania în ultimii ani ai regimului comunist. Datele indică faptul că, între 1987 și 1989, au fost depuse 47.123 de cereri pentru plecarea definitivă în R.F. Germania, iar sub presiunea externă regimul a aprobat 35.486 de plecări în aceeași perioadă, menținând un ritm controlat de aproximativ 12.000 de emigranți pe an.
În 1987 au plecat 12.175 de persoane, în 1988 – 12.744, iar în primele opt luni din 1989 – 10.147. La începutul lunii septembrie 1989, autoritățile comuniste aveau în lucru 88.939 de cereri de plecare în străinătate, unele dintre ele blocate încă din 1975.
Sibiul, epicentrul birocratic al emigrației
Sibiul figura ca epicentru birocratic al emigrației, cu 28.658 de dosare blocate și 9.968 de aprobări oficiale, deținând recordul național atât la dosare blocate, cât și la aprobări.
Metodele de plecare și profilul celor care au fugit
Documentele CNSAS arată că cea mai sigură metodă de „evadare” era refuzul de întoarcere din călătorii sau tranzit; astfel, 5.536 de români au rămas în străinătate. În 1988 regimul a blocat aproape toate vizele turistice, iar în 1989 au fost eliberate doar 368 de vize.
Mulți au încercat trecerea ilegală a frontierei, inclusiv traversarea fâșiei sau a Dunării: peste 2.243 de persoane au ajuns ilegal în Germania, peste 75% fiind bărbați, iar jumătate având vârste între 19 și 30 de ani. Județul Timiș se remarcă prin numărul mare de fugari: 1.138 de timișeni au reușit să ajungă în Germania de Vest, dintre care 1.059 au rămas în străinătate după excursii.
Printre cazurile celebre invocate sunt membrii trupei Phoenix – „Ioji” Kappl, Erland Krauser și Ovidiu Lipan Țăndărică – care au fugit în 1977 ascunși în tobe, cu ajutorul lui Nicu Covaci. Covaci plecase din țară în 1976, s-a întors după cutremurul din 1977 și a organizat fuga colegilor.
Prinderi la graniță și migrația intelectuală
Nu toți cei care au încercat să plece au reușit: 484 de români au fost prinși la graniță și arestați de grăniceri. Migrația urbană și intelectuală este ilustrată de București, care a ocupat locul al doilea la cazurile de refuz de întoarcere din excursii, cu 950 de situații.
Documentele publicate de CNSAS fac parte din dosarul A.C.N.S.A.S. Cab. I.V., vol. 48 (fond MapN, Cabinet Iulian Vlad, vol. 48). CNSAS precizează că majoritatea celor care au reușit să fugă erau muncitori.
