TURISMUL DIN TULCEA, ÎN ȘEDINȚĂ CU SCAUNE GOALE: CÂND CONTROLORII SUNT MAI MULȚI DECÂT CEI CONTROLAȚI
Sala „Mihail Kogălniceanu” a fost din nou scena desfășurării dialogului despre turismul din Tulcea, dar imaginea sălii a spus mai multe decât discursurile rostite: prezența aproape exclusivă a instituțiilor de control, în contrast cu lipsa operatorilor din sector, a creat o atmosferă de dezinteres și neputință. Întâlnirea a adunat numeroși reprezentanți ai autorităților – de la Protecția Consumatorilor până la ANAF – în timp ce fețele din mediul de afaceri erau numărate pe degete, indicând un dezechilibru care s-a transformat într-o obișnuință deprimantă. Această situatie nu este întâmplătoare; ea reflectă ani de dialog fără rezultate concrete, în care problemele au fost discutate repetitiv, dar soluțiile s-au lăsat așteptate.
Discuțiile au reluat teme deja cunoscute: turism „la negru”, controale percepute ca fiind excesive, absența unei strategii coerente și infrastructura care nu corespunde potențialului natural al Deltei. În acest cadru, intervenția Ralucăi Cacencu, de la OMD Județul Tulcea, a rupt monotonia formală a întâlnirii printr-un apel sincer la realitate. Aceasta a subliniat că, de cinci ani participă la astfel de discuții, dar constatările sunt mereu aceleași – operatorii neînregistrați continuă să opereze fără a plăti impozite sau a respecta regulile, iar absența acestora din sală transformă întâlnirile într-un exercițiu superficial de dialog.
Raluca Cacencu a adus în discuție și o problemă mai puțin discutată, dar cu un impact direct asupra economiei: eliminarea tichetelor de masă care a dus la scăderea numărului de clienți în sectorul turismului. Această schimbare a pus o presiune suplimentară pe afacerile locale deja afectate de stagnare.
În contrast, Filip Alexandru, reprezentantul OMD Municipiul Tulcea, a abordat o altă dimensiune a problemei: imaginea județului în exterior. El a evidențiat faptul că sistemul RO-Alert, menit să asigure siguranța,are un efect contrar asupra turiștilor, care percep o alarmă constantă ca pe o amenințare. Cei aproximativ 400 de alerte raportate în ultimii ani sunt mai mult decât statistici, ele creează o stare de anxietate în rândul potențialilor vizitatori. Chiar dacă ISU a clarificat necesitatea acestor mesaje, rămâne întrebarea crucială: cum se poate construi o destinație turistică în fața unei percepții negative?
Un alt subiect delicat abordat în cadrul întâlnirii a fost turismul nefiscalizat, un fenomen ascuns, dar omniprezent în peisajul local. Existența apartamentelor închiriate fără clasificare și a pensiunilor care declară un număr de locuri inferior celui real contribuie la o „economia paralelă” ce se dezvoltă pe umerii celor care respectă regulile. Chiar dacă s-au aplicat sancțiuni și anumite unități au intrat în legalitate, realitatea acestei economii paralele rămâne o provocare greu de controlat.
Pe parcursul întâlnirii, instituțiile prezent au promis mai multe controale și reguli mai stricte, subliniind că legea trebuie respectată. Însă, pentru antreprenorii prezenți, problema nu este lipsa controalelor, ci un dezechilibru perceput: presiunea asupra celor care respectă legile și libertatea excesivă a celor care nu o fac. Această percepție distorsionată a mediului de afaceri generează o neîncredere profundă și este posibil să fie motivul pentru care scaunele din sală rămân goale în fiecare an.
La finalul celor aproape două ore de discuții, săptămâna s-a încheiat la fel cum a început: cu promisiuni, constatări și intenții, dar fără rezultate concrete. Imaginea care iese în evidență este clară: statul este prezent în forță, însă mediul de afaceri rămâne tot mai absent, iar dialogul, de prea multe ori, se dovedește a fi un exercițiu fără finalitate.
